Unul dintre cele mai frumoase fenomene vizuale care apare atunci când încetează să plouă este curcubeul. Un curcubeu este un fenomen optic care apare atunci când lumina soarelui trece prin picăturile de apă suspendate în atmosferă. Cu toate acestea, în unele ocazii a curcubeu dublu.
În acest articol vă vom spune de ce se formează un curcubeu dublu, care sunt caracteristicile și aspectele fundamentale ale acestuia.
Formarea curcubeului
Formarea curcubeului presupune mai multe etape:
- Refracţie: Lumina albă de la soare, care este de fapt alcătuită dintr-un amestec de culori, intră într-o picătură de apă. La intrarea în picătură, lumina se îndoaie sau se refractă din cauza diferenței de viteză a luminii în aer și apă.
- Reflecție internă: În interiorul picăturii de apă, lumina este reflectată de pereții interiori ai picăturii. Această reflexie face ca lumina să se descompună în culorile sale individuale datorită dispersiei, separând culorile spectrului vizibil, ca o prismă.
- Din nou refracția: După reflexia internă, lumina părăsește picătura de apă și este refractată din nou pe măsură ce trece din apă în aer. Lumina iese la unghiuri specifice, în funcție de lungimea de undă. Acest lucru face ca diferitele culori să se separe și mai mult.
- Formarea curcubeului: Razele de lumină separate în culori se răspândesc într-un model circular, creând ceea ce știm ca un curcubeu. Curcubeul apare ca un semicerc pe cer datorită formei picăturilor de apă care acționează ca prisme naturale.
Este demn de menționat că lumina este de fapt reflectată și refractată în mai multe picături de apă din atmosferă, fiecare contribuind la formarea curcubeului pe care îl vedem. Curcubeul este un spectacol de culori datorită descompunerii luminii albe în componentele sale individuale: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet.
Curcubeele sunt, fără îndoială, cel mai recunoscut fenomen natural, Se formează atunci când lumina soarelui trece prin picăturile de apă în timpul ploii. Lumina împrăștiată este împărțită într-un spectru de culori, similar cu o prismă. Pentru a observa un curcubeu trebuie îndeplinite condiții specifice: prezența atât a ploii, cât și a luminii solare, iar observatorul trebuie să stea între cei doi cu soarele în spate și ploaia în față. În plus, lumina trebuie să se reflecte la un unghi de 42 de grade asupra picăturilor, astfel încât acestea sunt rar văzute în timpul prânzului și apar de obicei în diminețile și după-amiezii ploioase.
Curcubeu dublu
Când fasciculul de lumină albă intră într-o picătură, diferitele sale culori sunt dispersate în unghiuri diferite. Datorită acestui fenomen, lumina albă este refractată și putem discerne culorile individuale care o alcătuiesc. Tonul roșu este cel care se curbează cel mai puțin, în timp ce celelalte culori se curbează din ce în ce mai mult până ajung la violet. Astfel, fasciculul de lumină albă este transformat într-o colecție de raze, fiecare dintre acestea prezentând o culoare diferită, care diverge pe măsură ce călătorește în interiorul picăturii. Aceste raze întâlnesc apoi suprafața interioară a picăturii și sunt parțial reflectate înapoi, ca și cum suprafața picăturii ar fi o oglindă. Razele întâlnesc suprafața picăturii încă o dată înainte de a ieși, iar fiecare are acum un unghi și o culoare diferită. Acest proces, repetat în nenumărate picături, este ceea ce produce diferitele arcuri de culoare care se combină pentru a forma un curcubeu.
Când lumina se refractă și se reflectă în picăturile de apă, are loc un fenomen frumos cunoscut sub numele de curcubeu dublu. Acest eveniment se caracterizează prin două arcade de culori diferite, arcul interior fiind mai viu decât cel exterior. Culorile curcubeului dublu, în ordine, sunt roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet. Curcubeul dublu este o întâmplare rară, dar când cineva este suficient de norocos să-l asistăm, este cu adevărat un spectacol impresionant al naturii.
Uneori pot apărea nu unul, ci două curcubee, cu culorile în aranjamente diferite și unul deasupra celuilalt. Al doilea curcubeu este creat atunci când lumina soarelui pătrunde în fundul unei picături de ploaie și apoi sare în ea de două ori înainte de a ajunge la ochi. Datorită celor două sărituri, undele luminoase se încrucișează și lasă picătura în ordinea opusă celei a curcubeului primar. Acest curcubeu secundar este mai puțin vibrant, deoarece o parte din energie este disipată cu fiecare săritură.
Atunci când razele luminoase se aruncă în picăturile de ploaie de două ori, ele acoperă o distanță mai mare, rezultând un unghi de ieșire mai mare. De aceea, al doilea curcubeu este perceput ca fiind mai înalt decât primul. În plus, culorile celui de-al doilea curcubeu vor apărea în ordine inversă: roșu în partea de jos și violet în partea de sus.
Alexandru Bands
Ne referim în mod specific la porțiunea de cer care este vizibilă între curcubee, mai degrabă decât la un ansamblu muzical. Această zonă, cunoscută sub numele de Alexander Bands, Este clar mai întunecat decât restul cerului și este situat între curcubeul primar și cel secundar.
Curcubeul primar sau cerul din interiorul lui este alcătuit din raze de lumină care suferă o singură reflexie a picăturilor de ploaie. Între timp, arcul secundar sau cerul exterior este format din raze care au fost reflectate de două ori și sunt deviate. Regiunile cerului în care picăturile de ploaie sunt prezente de-a lungul liniilor de vedere dintre cele două arce nu pot reflecta toată lumina în ochiul observatorului. Ca urmare, aceste zone par mai întunecate. În anul 200 d.Hr., Alexandru de Afrodisia a fost primul care a descris fenomenul care îi poartă acum numele.
Sper că cu aceste informații puteți afla mai multe despre curcubeul dublu și formarea lui.