O le Iuni a Europa faatasi ai ma Saina o le a taitaia le Pasefika Maliega

Maliega i Pale

Le Maliega i Pale amata faamamaluina ma ua iloga se iloga taua i le tala faasolopito o le taua faasaga i suiga o le tau. Peitai, o le ulufale atu i le tofi peresetene o le Iunaite Setete o Donald Trump e leʻo se tala lelei mo le tatou paneta.

Tatou te manatuaina lena mea Donald Trump o se suiga suiga o le tau Ma, o le mea lea, o le Iunaite Setete o le a le taʻitaʻia le Pepa Faʻavae a Paris e ui lava o se tasi o mafuaʻaga autu mo CO2 faʻamatuʻu lalolagi. O le Komesina o Europa mo gaioiga o le tau ma le malosi, Miguel Arias Canete, ua faʻamautinoa mai i le aso, o le Iuni a Europa o le a taʻitaʻia faʻatasi ma Saina le taua faasaga i suiga o le tau, lea, ua sili atu nei nai lo se isi lava taimi, manaʻomia ni atunuʻu malosi e siamupia ai.

Taʻitaʻi i le Maliega i Pale

Cañete ua uma ona toe manatuaina lena i o le Kyoto Protocol muamuaO le Iunaite Setete na lafoa foi ma le usitaia feagaiga faʻavae. Peitai, o le taimi lea ua ese. O le tuʻufaʻatasia o atunuʻu uma e teteʻe atu i suiga o le tau ua amata ona atili tupu mai.

O loʻo faʻamalosia pea le feagaiga o Kyoto seʻia oʻo i le 2020, ma o le a avea ma taimi e suia ai e le Maliega i Pale. Matou te manatuaina, e ui lava o le Maliega i Pale ua amata faamamaluina, ae o loʻo taumafai e faʻateleina le faʻatinoga o le tau ma le manino auala i luma o le 2020, ina ia i nei tumutumuga ua taunuʻu tulafono e faʻatino ai le maliega i Pale. E faʻapea foi ona faʻavae faʻavae mo atunuʻu e faʻatino a latou fuafuaga e teteʻe atu ai i suiga o le tau e oʻo mai i le 2020.

pu

I le finagalo o Arias Cañete, ua sauni le Iuni a Europa e taʻitaʻia le suiga o le malosi agaʻi i se faʻataʻitaʻiga o le atinae o le carbon-low. I se faʻaopopoga, oe iloa o le tulaga na e le maua ai le lagolago mai le US sa matou i ai muamua, ma e tusa lava pe mafai ona e alu i luma. O le EU foi o loʻo i ai le tele o faʻananau faʻaititia o le faʻaitiitia o kesi ma o se tasi lea e sili ona lagolagoina atunuʻu atiaʻe.

Ausia se faʻataʻitaʻiga ole carbon-leai se tau ile 2050

Na toe manatua e Cañete o le Iuni a Europa ua faʻasoaina le 17.600 piliona i le tau o mea i le tau i le 2015, o le 90% o alagaʻoa o le International Climate Change Adaptation Fund ua saofaga e le itulagi, lea foi na sao 4.700 piliona i le Green Climate Fund, tusa o le afa o le faʻaeega o lenei tupe.

Faʻaititia lalolagi CO2 emissions ma taimua i le suiga malosiaga o se luitau tele ile finau atu ile suiga ole tau. Ina ia mafai ona ausia nei manaʻoga loloto, e manaʻomia le sauniuni ma auiliili tulafono e manaʻomia e tausisia ai le Maliega i Pale. Cañete na taua e faapea o le EU o le a lesitalaina se decarbonisation plan auiliiliina le ala e le emit CO2 i le 2050.

Miguel Arias Canete

Ae o le mea moni, o le filifiliga a Cañete e manaʻomia ai le auai o sui uma o setete o le Iuni a Europa. O le Komisi Europa o le a manaʻomia uma Sui Usufono Malo le faʻatinoina o se maeʻa malosiʻaga ma tau fuafuaga, le ata lea e tatau ona faʻaalia i le 2018 mo le toe iloiloga ma le faʻamaonia mulimuli ane i le 2019, le aso e tatau ai foʻi i atunuʻu uma ona faʻamaeʻaina lana faʻavasegaina o auala mo le 2050.

Fuafuaga fou o le suiga o le malosi

Ina ia mafai ona foʻia suiga e manaʻomia e taʻitaʻia ai le suiga o le malosi, e faʻamaonia e Cañete lena mea E tatau ona tatalaina se felafolafoaʻiga o felafolafoaʻiga ina ia mafai ai ona faia fuafuaga malosi ma tau. I se faaopopoga, e tatau i le malo ona faaaofia ai le komisi o mataupu tau le tamaoaiga i le tusiaina o le fuafuaga, aua e le o le matafaioi lea a le malosiaga ma le siosiomaga matagaluega na.

Ina ia ausia le suiga o le malosi agai i se mama ma sili atu gafataulimaina atinaʻe, e taua o le atinaʻeina o malosiaga faʻafouina ma faʻamalosia fesoasoani R&D mo le atinaʻeina ma le faʻafouina o tekonolosi e faʻaleleia atili ai le malosi. O faiga faʻavae umi e manaʻomia i malo ae le naʻo faiga faʻavae e faʻatautaia ai le manumalo i faiga palota.

 


O mataupu o le tusitusiga e tausisi ia tatou mataupu silisili o amio lelei faʻatonu. E lipotia se mea sese kiliki iinei.

4 manatu, tuʻu lau

Tuʻu lau faamatalaga

o le a le lomia lou tuatusi imeli. O nofoaga e manaʻomia e makaina *

*

*

  1. E tali atu mo faʻamatalaga: Miguel Ángel Gatón
  2. Faamoemoega o faʻamatalaga: Pulea le SPAM, faʻamatalaga pulega.
  3. Tulaga faʻatulafonoina: Lau maliega
  4. Fesoʻotaʻiga o faʻamatalaga: O faʻamatalaga o le a le fesoʻotaʻi atu i isi vaega vagana i tulafono faʻatulafonoina.
  5. Teuina o faʻamatalaga: Faʻamaumauga tuʻufaʻatasia e Occentus Networks (EU)
  6. Aia Tatau: I soo se taimi e mafai ai ona e faʻatapulaʻaina, toe maua ma aveʻese au faʻamatalaga.

  1.   luablueeggs malo

    Ou te le talitonu o se tasi e pei o Mr. Cañete, o ia ina ua sau i le paoa na i ai uma ana aseta i Repsol sea, e talafeagai mo le tofiga o loʻo ia umia. O luitau mo le 2050 e foliga mai e faigata tele ia te aʻu. E oʻo mai i le aso, o suiga o le tau ua maeʻa faʻatamaʻia. O le maketi lava ia e setiina taiala mo le decarbonization o le tamaoaiga ma nei tamaloloa iloa o lenei maketi o le a sili atu le manuia vave nai lo latou faamoemoe.

    1.    Siamani Portillo malo

      E saʻo oe O suiga o le tau o loʻo fai nei ana mea ma o le a atili ai ona leaga. Talosia o le malosiʻaga fesuiaʻi o le a sau vave nai lo latou faʻamoemoeina.

      Faʻafetai mo lau faamatalaga, faʻafeiloaʻi !!

  2.   Tavita malo

    O le tuʻuina o peti mo le tausaga 2050 e foliga mai o se mea faigata tele ia te aʻu. Ua o tatou iloa uma lava iʻuga o suiga o le tau o le a aumaia e lena aso. O le mea e lelei ai, o le maketi mo le toe faʻafouina ma eletise taʻavale o le a alualu i luma vave nai lo nei tamaloloa manatu e muamua.

    1.    Siamani Portillo malo

      E saʻo oe. O le Maliega i Pale e matua le fiafia lava pe a tatou manatua le laʻititi aʻafiaga o le Kyoto Protocol. I se faʻaopopoga, o lenei Maliega e le o tautala i se mea e uiga i methane emissions, o le isi lea tele faʻafitauli e ono mafua ai uma auala na faia e lenei Maliega ina ia faʻaleaogaina.

      Faʻafetai mo lau faamatalaga! =)