Nori de furtună mai mari și de lungă durată din cauza poluării

Cloud_3_570x375_scaled_crop

Nori peste Bombai

Un nou studiu relevă modul în care poluarea produce furtuni care ne lasă cu nori de lungă durată, mai mari și mai densi. În cursul lunii noiembrie, Lucrările Academiei Naționale de Științe (PNAS), a publicat câteva rezultate care închid o lungă dezbatere. Ele dezvăluie modul în care poluarea afectează încălzirea globală. Această lucrare va contribui la îmbunătățirea preciziei modelelor meteorologice și climatice.

Majoritatea cercetătorilor au crezut că poluarea atmosferică provoacă nori de furtună mai mari și de lungă durată, făcând fronturile de furtună mai susceptibile la curenți și provocând convecție internă. În acest studiu, el a observat că poluarea, ca fenomen, face norii mai durabili, dar, într-un mod diferit decât se credea anterior, printr-o scădere a dimensiunii particulelor lor de gheață și o scădere a dimensiunii totale a norului. Această diferență afectează direct modul în care oamenii de știință reprezintă norii în modelele climatice.

Acest studiu reconciliază ceea ce vedem zilnic cu ceea ce este indicat în modelele computerizate. Observațiile arată nori în formă de nicovală (Cumulonimbus) mai mari și mai mari în sistemele de furtuni care conțin poluare, dar modelele nu prezintă întotdeauna o convecție mai puternică, datorită acestui studiu vedem de ce.

Viața secretă a norilor

1383071966_02f3ec08fe_o_570x375_scaled_cropp

Noduri de nicovală sau Comulonimbus peste zona poluată

Modelele care prezic vremea și clima nu reconstituie bine viața norilor de furtună, deoarece le reprezintă cu ecuații simple care nu reușesc să aibă o viziune totală. Această reconstrucție slabă a creat o dilemă pentru cercetători: „Poluarea face ca norii nicovalelor să dureze mai mult decât în ​​cazul cerului senin”, dar de ce?

Un posibil motiv se învârte în jurul aerosolilor (particule mici de origine naturală sau umană) care servesc drept bază pentru formarea picăturilor de nor în jurul lor. Un cer poluat are mult mai mulți aerosoli (smog și ceață) decât unul curat și acest lucru se traduce prin mai puțină apă pentru fiecare particulă. Poluarea produce mai multe picături, dar mai mici.

Un număr mai mare de picături mai mici modifică caracteristicile norilor. S-a crezut multă vreme că picăturile mai mari și mai mici încep o reacție în lanț care duce la nori mai mari și de lungă durată în loc să precipite. Picăturile mai ușoare determină creșterea apei prin îngheț, iar această înghețare extrage căldura pe care o conțin picăturile și produce o schimbare de temperatură care generează convecția internă. O convecție mai intensă face ca mai multe picături de apă să crească, construind astfel norul.

Însă cercetătorii nu observă întotdeauna o convecție mai intensă legată de nori mai mari și mai durabili în medii poluate, indicând faptul că ne lipsea ceva de luat în seamă.

Pentru a rezolva această dilemă, echipa responsabilă pentru acest studiu a decis să compare furtunile efective de vară cu modelele generate de computer. Modelul a inclus proprietățile fizice ale particulelor de nor, precum și capacitatea de a observa dacă convecția devine mai puternică sau mai moale. Simulările din acest studiu s-au întins pe 6 luni.

Convecția nu este vinovatul.

 Datele au fost colectate din trei locații cu grade diferite de poluare, umiditate și vânt: tropicele din vestul Pacificului, sud-estul Chinei și marile câmpii din Oklahoma. Datele au fost obținute din sistemul de cercetare climatică ARM al DOE (Departamentul Energiei din SUA).

 Simulările au fost efectuate pe supercomputerul Olympus de la PNNL (Pacific Northwest National Laboratory). Aceste simulări ale unei luni de furtuni sunt foarte asemănătoare cu norii observați în prezent, determinând că modelele au recreat bine norii de furtună.

Observând aceste modele s-a constatat că, în toate cazurile, poluarea crește dimensiunea, grosimea și durata norilor de nicovală. Dar numai în două locuri (tropice și China) se observă o convecție mai intensă. În Oklahoma, poluarea a dus la o convecție mai blândă. Această neconcordanță cu ceea ce s-a gândit până acum sugerează că motivul nu este o convecție intensă.

Analizând mai detaliat proprietățile picăturilor de apă și ale cristalelor de gheață din nori, echipa de cercetare a concluzionat că poluarea a produs picături mai mici și cristale de gheață, indiferent de locația lor.

De asemenea, pe cerul senin, particulele de gheață sunt mai grele și precipită mai repede din nori de nicovală, determinându-le să se disipeze rapid. În cerurile poluate, cristalele de gheață erau mai mici și prea ușoare pentru a precipita, creând astfel nori mai mari și mai durabili.

Contribuția la încălzirea globală.

Pe de altă parte, echipa a estimat modul în care norii de furtună contribuie la calentamiento sau răcire. Acești nori răcoresc Pământul în timpul zilei cu umbrele lor, dar captează căldura ca o pătură noaptea, făcând nopțile mai calde.

Luând în considerare efectele poluării asupra norilor de furtună, înțelegem că acestea ar putea afecta cantitatea de încălzire definitivă prevăzută pentru pământ în deceniile următoare. Realizarea de reprezentări mai exacte a norilor în modelele climatice este cheia îmbunătățirii preciziei predicțiilor schimbărilor climatice.

Mai multe informatii: CumulonimbulConstatări importante asupra particulelor atmosferice din orașeFulgerele devin mai puternice odată cu încălzirea globală

Fuente: PNAS


Fii primul care comenteaza

Lasă comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

  1. Responsabil pentru date: Miguel Ángel Gatón
  2. Scopul datelor: Control SPAM, gestionarea comentariilor.
  3. Legitimare: consimțământul dvs.
  4. Comunicarea datelor: datele nu vor fi comunicate terților decât prin obligație legală.
  5. Stocarea datelor: bază de date găzduită de Occentus Networks (UE)
  6. Drepturi: în orice moment vă puteți limita, recupera și șterge informațiile.