L'esseri umani sò sempre stati affascinati da eclissi. Sò fenomeni chì sò raramenti, ma sò di grande bellezza. Ci sò sfarenti tipi di eclissi, più chè a ghjente imagine, postu chì hè ridutta à l'eclissi di u sole è l'eclissi di luna. Tuttavia, ci sò parechje varianti.
In questu articulu avemu da parlà di i principali tipi di eclissi chì esistenu, e so caratteristiche è impurtanza.
Index
ciò chì hè un eclissi
L'eclissi di u sole hè un fenomenu astronomicu in u quale a luce di un corpu incandescente, cum'è u sole, hè tutale o parzialmente cuperta da un altru ogettu opacu in u percorsu (chjamatu eclissi di u sole), chì l'ombra hè ghjunta nantu à a Terra.
In principiu, un eclissi di u sole pò accade trà qualsiasi gruppu di stelle, sempre chì a dinamica sopra citata è l'interferenza di luce si trovanu. In ogni casu, postu chì ùn ci sò micca osservatori fora di a Terra, in generale parlemu di dui tipi di eclissi: una eclissi di luna è una eclissi di u sole, sicondu u corpu celeste hè oscuratu.
L'eclissi solari anu affascinatu è disturbatu l'omu dapoi u tempu immemorial, è e nostre civiltà antiche anu vistu segni di cambiamentu, disastru, o rinascita in eclissi, se micca presagii allora. cum'è a maiò parte di e religioni veneranu u sole in una forma o l'altru.
In ogni casu, sti fenomeni sò stati capiti è previsti da e civiltà antiche dotate di cunniscenze astronomiche perchè anu studiatu a recurrenza di i ciculi stellari in diversi calendari. Qualchidunu cuminciaru à aduprà per distingue l'epica o l'epica pulitica, religiosa o suciale.
Perchè accade l'eclissi di u sole?
Durante una eclissi lunare, l'ombra proiettata da a Terra oscura a Luna. A logica di un eclissi di u sole hè simplice: un corpu celeste si trova trà noi è una fonte di luce, creendu una ombra chì qualchì volta blucca a maiò parte di u splendore. Questu hè simile à ciò chì succede quandu andemu à traversu un ughjettu davanti à i lumi di un retroprojector: a so ombra hè ancu ghjittata nantu à u fondu.
In ogni casu, per esse un eclissi di u sole, deve esse una cunghjunzione più o menu precisa di elementi spaziali trà a Luna, a Terra è u Sole, ripetendu ogni certu numaru d'orbite. Hè per quessa ch'elli appariscenu abbastanza spessu.
Inoltre, ponu esse predichendu cù l'aiutu di l'urdinatore, per esempiu, perchè sapemu u tempu chì a Terra pigghia per andà in giru à u sole è u so assi, è u tempu chì ci vole à a luna per andà intornu à a Terra. Durante l'eclissi di u sole, a luna hè trà u sole è a terra.
L'eclissi solare si verifica quandu a Luna hè trà a Terra è u Sole. casting a so ombra nantu à una parte di a superficia di a Terra, cù u ghjornu di a Terra apparsu in ombra per un mumentu.
tipi di eclissi
Un eclissi di u sole pò accade solu durante una nova luna, è pò accade in trè modi diffirenti:
- eclissi parziale. A luna blucca parzialmente a luz di u sole o a parte visibile di a so circunferenza, lascendu u restu visibile.
- eclissi sulari tutali. A pusizioni di a Luna hè curretta per chì in qualchì locu in a Terra, u Sole hè completamente scuru è si creanu uni pochi di minuti di bughjura artificiale.
- Eclissi anulare. A Luna coincide cù u Sole in a so pusizioni, ma ùn a copre micca cumplettamente, lascendu solu a corona esposta.
L'eclissi solari sò assai frequenti, ma ponu esse vistu solu da certi punti di a terra perchè a luna hè assai più chjuca di a terra. Questu significa chì una sorta di eclissi solare pò esse vistu in u stessu locu ogni 360 anni.
eclissi lunare
Durante una eclissi lunare, a Terra hè trà u Sun è a Luna. A cuntrariu di l'eclissi di u sole, una eclissi di luna si verifica quandu a Terra si trova trà a Luna è u Sole, stende a so ombra nantu à a Luna è l'oscura un pocu, sempre da un puntu à a terra.
A durata di sti eclissi hè variabile, secondu a pusizioni di a Luna in u cune d'ombra di a Terra, chì hè divisu in umbra (a parte più scura) è penumbra (a parte più scura).
Ci sò da 2 à 5 eclissi lunari annu, chì ponu ancu esse divisi in trè tippi:
- Eclissi lunare parziale. A Luna, chì hè solu in parte immersa in u conu di l'ombra di a Terra, pare un pocu sfocata o sfocata solu in certi parti di a so circunferenza.
- eclissi lunare penombrale. Ci hè quandu a Luna passa per u cune di l'ombra di a Terra, ma solu per a regione penumbrale, a regione più scura. Questa sfumatura diffusa scurisce ligeramente a vista di a Luna, o pò cambià u so culore da u biancu à u rossu o l'aranciu. Ci hè ancu casi induve a luna hè solu parzialmente in penumbra, cusì pò ancu dì chì hè una eclissi penumbrale parziale.
- eclissi totale di luna. Ci hè quandu l'ombra di a Terra scurisce cumplettamente a luna, chì succede gradualmente, passendu prima da una eclissi penumbrale à una eclissi parziale, dopu una eclissi tutale, dopu una eclissi parziale, penumbrale è finale.
eclissi venusiana
Mentre ùn avemu micca di solitu pensatu à questu cum'è un eclissi di u sole generale, a verità hè chì l'altri astri ponu mette in u modu è allineà trà a Terra è u sole. Hè ciò chì succede cù i cosiddetti transiti di Venus, induve u nostru pianeta vicinu hè trà u Sole è a Terra. Tuttavia, a grande distanza trà a Terra è Venus paragunatu à a Luna attuale, cumminata cù a dimensione relativamente chjuca di u pianeta paragunatu à a nostra, rende stu tipu d'eclissi raramente notu, chì copre solu una piccula parte di u sole terrestre.
Inoltre, eclissi di stu tipu sò assai rari è si ripetenu in sequenza: 105,5 anni, poi altri 8 anni, dopu altri 121,5 anni, dopu altri 8 anni, in un ciclu di 243 anni. L'ultima volta chì questu hè accadutu hè in u 2012, è u prossimu hè previstu chì succede in u 2117.
Spergu chì cù sta infurmazione pudete amparà più nantu à i tipi di eclissi è e so caratteristiche.
Sianu the first to comment