Ochju di u desertu di u Sahara

ochju di u desertu di u Sahara

Sapemu chì u nostru pianeta hè pienu di curiosità è di lochi chì sò oltre a fiction. Unu di i lochi chì attira assai attenzione à i scientisti hè u ochju di u desertu di u Sahara. Hè una zona in u centru di u desertu chì pò esse vistu da u spaziu in forma d'ochju.

In questu articulu avemu da cuntà tuttu ciò chì hè cunnisciutu di l'ochju di u desertu di u Sahara, a so origine è e caratteristiche.

L'ochju di u desertu di u Sahara

ochju di u desertu di u Sahara da u celu

Cunnisciuta in u mondu sanu cum'è "L'ochju di u Sahara" o "L'ochju di u Toru", a struttura Richat hè una curiosa caratteristica geografica truvata in u desertu di u Sahara vicinu à a cità di Udane, Mauritania, Africa. Per esse clarificate, a forma di "ochju" pò esse apprezzata solu da u spaziu.

A struttura di 50 chilòmitri di diametru, fatta di linee spirale, hè stata scuperta in l'estiu di u 1965 da l'astronauti di a NASA James McDivit è Edward White durante una missione spaziale chjamata Gemini 4.

L'origine di l'Ochju di u Sahara hè incerta. A prima ipotesi suggeria chì era duvuta à l'impattu di un meteorite, chì spiegà a so forma circular. Tuttavia, ricerche recenti suggerenu chì pò esse una struttura simmetrica di una cupola anticlinale formata da l'erosione annantu à milioni d'anni.

L'ochju di u Sahara hè unicu in u mondu perchè hè in mezu à u desertu senza nunda intornu.In u centru di l'ochju sò rocce Proterozoiche (da 2.500 miliardi à 542 milioni d'anni fà). À l'esternu di a struttura, i scogli datanu à u periodu Ordovician (iniziu circa 485 milioni d'anni fà è finiscinu circa 444 milioni d'anni fà).

I formazioni più ghjovani sò in u radiu più luntanu, mentre chì e formazioni più antichi sò in u centru di a cupola. In a regione ci sò parechji tippi di rocci cum'è riolite vulcanica, roccia ignea, carbonatite è kimberlite.

Origine di l'ochju da u desertu di u Sahara

misteri di u sahara

L'ochju di u Sahara guarda direttamente in u spaziu. Hà un diametru di circa 50.000 XNUMX metri è i geografi è l'astrònomu accunsenu chì hè una furmazione geologica "strana". Certi scientisti crèdenu chì hè statu furmatu dopu à a colisazione di un asteroide gigante. In ogni casu, altri credi chì hà qualcosa di fà cù l'erosione di a cupola da u ventu.

Situatu in u norduvestu di a Mauritania, à l'estremità uccidintali di l'Africa, ciò chì hè veramente incredibile hè chì hà cerchi cuncentrichi in l'internu. Finu a ora, questu hè ciò chì hè cunnisciutu di l'anomali crustal.

A circunferenza di l'Ochju di u Sahara hè rumore per marcà a traccia di una antica cità persa. Altri, fideli à a teoria di a cuspirazione, affirmanu chì face parte di una struttura extraterrestre gigante. In mancanza di evidenza dura, tutte queste ipotesi sò relegate à u regnu di a speculazione pseudoscientifica.

In fattu, u nome ufficiale di stu landform hè "Richat Structure". A so esistenza hè stata documentata da l'anni 1960, quandu l'astronauti di a spedizione Gemini di a NASA l'utilizanu cum'è un puntu di riferimentu. À l'epica, era sempre pensatu chì era u pruduttu di un impattu d'asteroide gigante.

Oghje, però, avemu altre dati: "U funziunamentu geologicu circular hè credutu chì hè u risultatu d'una cupola rialzata (classificata da i geologi cum'è un anticlinale vultatu) chì s'hè erode, espunendu formazioni rocciose piatte", hà registratu a listessa agenza spaziale. U campionamentu di sedimentu in l'area indica chì si furmò circa 542 milioni d'anni fà. Sicondu l'IFL Science, questu averia postu in l'era Proterozoica Tarda, quandu un prucessu chjamatu plegamentu hè accadutu in quale "forze tettoniche compressed rock sedimentary". Cusì s'hè furmatu l'anticlinale simmetricu, facendu u tondu.

Da induve venenu i culori di e strutture ?

locu geologicu stranu

L'ochju di u Sahara hè statu assai studiatu da diverse branche di a scienza. In fatti, un studiu 2014 publicatu in u African Journal of Geosciences hà dimustratu chì a Struttura Richat ùn hè micca un pruduttu di a tettonica di i platti. Invece, i circadori credi chì a cupola hè stata spinta da a presenza di roccia vulcanica fusa.

I scientisti spieganu chì, prima ch'ella s'erode, l'anelli chì ponu esse vistu nantu à a superficia oghje sò stati furmati. A causa di l'età di u circhiu, pò esse un pruduttu di a ruptura di Pangea : u supercontinente chì hà purtatu à a distribuzione attuale di a Terra.

In quantu à i mudelli di culore chì ponu esse vistu nantu à a superficia di a struttura, i circadori accunsenu chì questu hè ligatu à u tipu di roccia chì nasce da l'erosione. À mezu à elli, spicca a riolite fine è u gabru grossu, chì anu subitu alterazione idrotermale. Dunque, l'Ochju di u Sahara ùn hà micca un "iris" unificatu.

Perchè hè assuciatu cù a cità persa di Atlantis?

Sta isula mitica apparisce in i testi di u famosu filòsufu grecu Platone è hè discritta cum'è una putenza militare incommensurable chì esisteva millaie d'anni prima di l'esistenza di Solone, u legislatore atenianu, sicondu stu filòsufu Solone hè a surgente di a storia.

Cunsiderendu i scritti di Platone nantu à u sughjettu, ùn hè micca maravigghiusu chì parechji credi chì questu "ochju" hè di un altru mondu è pò avè qualcosa à fà cù a fine di milioni di Atlanti. Unu di i mutivi chì l'ochju ùn hè statu scupertu per tantu tempu hè chì hè in unu di i lochi più inospitali di a Terra.

Quantu epica è stupente era a rappresentazione di l'Atlantide di Platone, parechji crede chì ellu hà solu graffiatu a superficia. Platonu hà descrittu Atlantis cum'è enormi cerchi cuncentrichi chì alternanu trà a terra è l'acqua, simili à l'"Ochju di u Sahara" chì vedemu oghje. Saria stata una civilisazione utopica ricca chì pusò i fundamenti di u mudellu atenianu di a demucrazia, una sucità ricca in oru, argentu, ramu è altri metalli preziosi è gemme.

U so capu, Atlantide, avia statu un capu in l'accademia, l'architettura, l'agricultura, a tecnulugia, a diversità è l'empowerment spirituale, u so putere navali è militare era ineguagliabile in questi aspetti, i Re di l'Atlantis guvernanu cun autorità estrema.

Spergu chì cù questa infurmazione pudete amparà più nantu à l'ochju di u desertu di u Sahara è e so caratteristiche.


U cuntenutu di l'articulu aderisce à i nostri principii di etica edituriale. Per signalà un errore cliccate quì.

Sianu the first to comment

Lasciate u vostru cummentariu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

*

*

  1. Responsabile di i dati: Miguel Ángel Gatón
  2. Scopu di i dati: Cuntrolla SPAM, gestione di cumenti.
  3. Legitimazione: U vostru accunsentu
  4. Cumunicazione di i dati: I dati ùn seranu micca cumunicati à terzi, eccettu per obbligazione legale.
  5. Archiviazione di dati: Base di dati ospitata da Occentus Networks (UE)
  6. Diritti: In ogni mumentu pudete limità, recuperà è cancellà e vostre informazioni.