El Picu di Orizaba Si trova à a cima di u Messicu è l'America di u Nordu. Hè un piccu chì hà un vulcanu chì hà avutu numerosi eruzzioni cunfirmati in tutta a so storia. Havi un gran numaru di leggende è storie interessanti per sapè.
Dunque, avemu da dedicà stu articulu per dì tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à u piccu Orizaba, e so caratteristiche, eruzioni è assai di più.
Index
Caratteristiche di u piccu Orizaba
In Nahuatl, u nome di a cima di Orizaba hè Citlaltépetl, chì significa "muntagna di stelle" o "collina di stelle". Sicondu a legenda, u diu aztèque Quetzalcóatl hà cullatu u vulcanu un ghjornu è hà cuminciatu u so viaghju versu l'eternità. In a so storia ci sò stati 23 eruzzioni cunfirmati è 2 indeterminate. Pico de Orizaba hè u piccu più altu è u vulcanu in u Messicu è l'America di u Nordu. Pico de Orizaba hè statu furmatu nantu à u calcariu è l'ardesia durante u Cretacicu.
Una volta in u centru, i fiammi cunsuma u so corpu murtale, ma a so ànima hà pigliatu a forma di un quetzal volante finu à chì, vistu da quì sottu, pareva una stella brillanti. Per quessa, l'Aztèchi u chjamanu vulcanu Citlaltépetlal. Pico de Orizaba hè u piccu più altu è u vulcanu in u Messicu è l'America di u Nordu. U Programma di Vulcanu Globale di l'Istitutu Smithsonian stima a so altezza à 5.564 metri, ancu s'è u Serviziu Geologicu di u Messicu u mette à 5.636 metri sopra u livellu di u mari. Per a so parte, l'Istitutu Naziunale di Statistiche è Geografia (INEGI) affirma chì u vulcanu hà una altitudine di 5.610 metri.
Hè geograficamente situatu trà i stati di Veracruz è Puebla in a regione sud-cintrali di u paese. Vistu da u livellu di u mari, a so forma hè quasi simmetrica è hè custituita da una cima massiccia è un cratere ovale di 500 metri di larghezza è circa 300 metri di prufundità. Hè parte di l'Asse Volcanicu Transversale, un sistema di muntagna nantu à u margine miridiunali di a piastra nordamericana. Hè unu di i trè vulcani glaciali in Messico, principarmenti in u nordu è u norduvestu. Queste massi di ghiaccio sò diminuite significativamente in l'ultimi decennii.
A furmazione di u vulcanu Pico de Orizaba
L'assi vulcanicu trasversale hè custituitu da parechji vulcani è hè u risultatu di a subduzione (collapse) di e placche Cocos è Rivera sottu à a placca nordamericana. Pico de Orizaba s'hè furmatu nantu à u calcariu è u scisto durante u Cretaceu, ma era essenzialmente furmatu da a pressione di u magma chì si trovava trà i cunfini di i platti.
Stu stratovulcanu hà sviluppatu a so forma annantu à milioni d'anni, chì hè statu spiegatu identificendu trè fasi chì currispondenu à i 3 stratovulcani sovrapposti attuali, in quale a custruzzione è a distruzzione eranu frequenti. A prima fase principia circa 1 milione d'anni fà in u Pleistocene Mediu, quandu tutta a basa di u vulcanu hà sviluppatu. A lava ejectata da l'internu di a Terra s'hè solidificata è furmò u stratovulcanu Torrecillas, ma un colapsu in u flancu nord-est hà purtatu à a furmazione di a caldera 250.000 XNUMX anni fà.
In a seconda fase, u conu Espolón de Oro emerge à u nordu di u cratere Torrecillas è u vulcanu cuntinuò à cresce in u latu punente. A struttura hà colapsatu circa 16.500 anni fà, dopu à quale ci hè stata una terza fasa : a custruzzione di u conu attuale à l’internu di u cratere in forma di ferru lasciatu da l’Espolone d’Oro. Si parla ancu di una quarta fase, chì include a custruzzione di alcune di e cupole di lava custruite duranti u sviluppu di Espolón de Oro: Tecomate è Colorado. U vulcanu attuale hè stata integrata durante l'epica di u Pleistocene tardu è di l'Olocene, è a so attività principia cù u flussu di lava dacite chì formanu i so cuni ripidi.
Erupzioni
L'ultima eruzzione di u Picu di Orizaba data di u 1846 è hè stata inattiva dapoi. In a so storia ci sò stati 23 eruzzioni cunfirmati è 2 indeterminate. L'Aztechi anu registratu avvenimenti in u 1363, 1509, 1512 è 1519-1528, è ci hè evidenza di altre eruzioni in u 1687, 1613, 1589-1569, 1566 è 1175.. Apparentemente, a prima occorrenza attestata hè 7530 aC. C ± 40. Malgradu esse un stratovulcanu è avè un conu principale furmatu da eruzioni splusive, u Picu di Orizaba ùn passa micca in a storia cum'è unu di i vulcani più distruttivi di u Messicu.
Cumpunenti
U vulcanu hà furmatu parechji affluenti, cumprese i fiumi Cotaxtla, Jamapa, Blanco è Orizaba. Hè situatu in una zona temperata semi-fredda, fresca in l'estiu è chiuvuta trà l'estiu è l'invernu.
In quantu à a flora è a fauna, i boschi di cuniferi predominanu, principarmenti pini è oyamel, ma truverete ancu machja alpina è zacatonales. Hè a casa di bobcats, skunks, topi vulcani è voles messicani.
Pudete praticà diverse attività, a più eccezziunale hè a mountain bike è l'alpinismo. Hè un vulcanu cònicu quasi simmetricu cù un cratere ovale di circa 480 per 410 metri di diametru. U cratere hà una superficie di 154.830 metri quadrati è una prufundità di 300 metri.. Da a cima pudete vede altre catene di muntagna cum'è Iztaccíhuatl è Popocatépetl (vulcani attivi), Malinche è Cofre de Perote.
I vulcani sò a fonti principale di supply d'acqua per parechje cumunità. Trè di i cinque glaciers in Pico de Orizaba sò spariti in l'ultimi 50 anni, lascendu solu u Glacier Jamapa, chì principia à 5,000 metri sopra u nivellu di u mari è hè u più grande glacier in Messico è in l'America Centrale.
I ricercatori di u Centru di Scienze Atmosferiche di u Messicu anu cunfirmatu chì l'effetti di u riscaldamentu glubale anu affettatu a regione di u vulcanu. I glaciers di trè di i vulcani più alti di u Messicu sò spariti. In Iztaccíhuatl è Popocatépetl ùn ci hè quasi nunda, mentri u Picu di Orizaba hè nantu à a stessa strada per riduce u so grossu è estensione. In tutta a so storia ci sò stati 23 eruzzioni cunfirmati è duie eruzzioni indeterminate, l'ultima eruzzione chì data di u 1846. Ùn hè micca cunsideratu vulcanu distruttivu.
Chì ghjè a legenda di Pico de Orizaba ?
A legenda lucale dice chì assai tempu fà, in u tempu di l'Olmecs, campava un grande guerrieru chjamatu Navalny. Hè una donna bella è assai brava è hè sempre accumpagnata da u so fidu amicu Ahuilizapan, chì significa "Orizaba", una bella osprey.
Nahuani hà avutu affruntà una di e più grandi battaglie è fù scunfittu. U so amicu Ahui Lizapan era profondamente malincunicu, hà cullatu à a cima di u celu è abbandunò assai à a terra.
Spergu chì cù questa infurmazione pudete amparà più nantu à u piccu Orizaba è e so caratteristiche.
Sianu the first to comment